Capitolul 18

As fi vrut sa-i dau drumul, mai ales pentru ca stiam ca Daniel privea, dar in acel moment numai imi pasa ca el era acolo, ca ne privea. Dadusem la o parte toate acele sentimente, le lasasem sa se piarda in vant. Tot ce conta era el, Justin, iar eu nu vruiam sa-i dau drumul nici macar pentru o secunda. Imi era frica ca atunci cand as fi facut-o el ar fi disparut, s-ar  fi evaporat in vid si nu s-ar mai fi intors niciodata. 

Mi-am strecurat mana in parul lui si l-am tras aproape de mine. Buzele imi tremurau, iar toate sentimentele pe care le simteam pentru el au izbucnit necontrolate afara. Inima imi batea mai repede ca oricand, si pentru moment am avut impresia ca eram din nou o adolescenta in fata primei iubiri, primului sarut. Il vruiam atat de mult. Buzele ni s-au atins, dupa o ezitare cam lunga, dar acel moment, acel moment a fost unic. Pentru moment numai eram pe teritoriul academiei, numai era nimeni in jurul nostru, nici vii nici morti. Eram doar noi doi. Sarutul a fost perfect. Am simtit cum prin simpla atingere a buzelor noastre deveneam una si aceiasi persoana, cum universul se alinia si avea in sfarsit sens.

Nu vruiam sa-i mai dau drumul niciodata. Doream cu ardoare sa -l tin acolo, langa mine pentru eternitate, sa-i simt gustul dulce al buzelor. Dar nu era sa fie.. Acel moment perfect, oricat as fi vrut sa dureze, era efemer. Can momentul separarii a venit, am simtit ca totul se prabuseste, in timp ce ma trezeam la o realitate dureroasa, in care mortii umblau pe pamant cu chip angelic, iar ingerii erau captivi in custi, o realitate in care peste tot in jurul meu erau cadavre. Impactul cu aceasta relitate a fost prea dureros. I-am strans mana , alinandu-mi durerea. A simtit ca imi era frica. La naiba! Langa el eram din nou o adolescenta fricoasa, fara experienta de viata. Asa ma facea el sa ma simt.

M-a privit in ochi linistitor, apoi mi-a mangaiat tandru chipul.

-Trebuie sa ma duc sa-l ajut pe Elijah, dar ma voi intoarce.

-Promiti?

-Blair, nu voi mai pleca niciodata, absolut niciodata de langa tine! Ma auzi? NICIODATA! 

Capitolul 16

Din perspectiva lui Daniel

Ea nu era acolo. Nu era.. Era a nu stiu cata oara cand o pierdeam. Inca imi amintesc prima data. Si ce prostie facusem. Nu putusem niciodata sa uit cum buzele ei le atinsesera pe ale mele in acea zi de primavara. Imi era dor de vechea Blair si de atingeriile ei fine. Nu ca acum s-ar fi schimbat prea mult, dar totusi ceva e diferit la ea, fata de muritoarea pe care o cunoscusem si de care ma indragostisem. Era aiurea. Trebuia sa o protejez. Trebuia sa fie o relatie strict profesionala, defapt niciun fel de relatie. Ea nu trebuia sa stie niciodata de existenta mea, dar eu am facut cea mai mare greseala pe care o putea face un inger: sa se indragosteasca de un muritor si sa-si  dezvaluie identitatea. Numai conta acum. Nimic din trecut numai conta. Era prea tarziu pentru  acele regrete. Nu vreau sa le mai simt atat de adanc infipte in sufletul meu. Vreau doar ca ele sa dispara si sa-mi permit sa o iubesc din nou. Sa imi ingadui. Ea numai e o muritoare. Eu numai sunt un inger adevarat. Nu respectasem regulile in trecut, acum era oare prea tarziu sa o mai fac? Simt aceasta responsabilitate sa le urmez, sa distrug aceasta iubire. Sa ma duc la Consiliu si sa le semnalez ceea ce se intampla. Dar asta ar fi insemnat ca ea sa uite din nou de existenta mea. Sa uite din nou iubirea pe care o simtisesi o simte din nou. Alice zisese ca eu nu ma iubeste. Ca il iubeste pe Elijah. Eu eram decat o scapare. Salvarea ei. As fi crezut-o intr-un timp, dar acum nu. Sunt sigur de sentimentele ei. Acum numai e niciun Justin intre noi. Elijah… Ea nu s-ar intoarce niciodata la el.

As incerca sa nu o mai iubesc, dar e daja prea tarziu. Tot ce-mi doresc e ea, mangaierile ei, saruturile ei. Imi place cum obisnuia sa se joace in parul meu, sa-i odihneasca capul pe umarul meu. Imi placea sa ma trezesc dimineata langa Blair cu capul pe pieptul meu. Dormea in cele mai ciudata pozitii si de multe ori ajungeam sa dorm pe podea, dar apoi spre rasarit ma strecuram inapoi punandu-mi bratele in jurul ei. Dimineata cand se trezea obisnuia sa spuna cu entuziasm : ,,O alta zi, o alta raza de soare… Sa ne distram!”apoi sarea din pat si iesea pe balcon sa simta briza diminetii. Obisnuiam sa ne plimbam de mana prin Central Park in timp ce ea povestea tot felul de chestii ciudate. Nu ii spusesem niciodata, dar nu retinusem niciuna dintre acele povesti. Nici nu le ascultasem.Eram prea captivat de acea Blair cu zambetul pe buze, sprintena care ne lagana mainile si ma tara cu ea alergand pe toate acele alei.La sfarsit se arunca pe iarba si privea cerul cu zambetul pe buze. Cateodata obisnuiam sa stam acolo pana la asfintit. Inca imi amintesc cand adormise. Era prea adorabila sa o trezesc asa ca am luat-o in brate si ne-am culcat impreuna pe iarba, la lumina lunii.

Toate aceste amintiri ramasasera blocate in sufletul meu. Ea probabil nu avea sa-si aminteasca niciodata toate acele momenteperfecte petrecute impreuna, iar asta imi frange inima. Consiliul ma exilase aici, ei ii stersasera amintirile cu mine. Elijah facuse astfel incat sa ne reintalnim. Nu stiu inca de ce.

Inca imi aduc aminte acel ramas-bun…

-Retragerea! Baricadati usile! i-am auzit glasul , atat de increzatoare si hotarata

Love is…

Someone asked me what i think love is. At the moment I didn’t  know  what to answer, but now  I think I have some ideas. Well, here’s  my answer:

Love is kind, love i beutiful and never selfish. It  is  bad and painful sometimes.

Love is the most complicated emotion. It is harsh, wonderful and terrible at the same time. Love is a cure and a sickness. 

Love is love, but also hate. Love i pointless, love shows the best in people and understands everything. 

Love also shows the worse in people and makes us speak the truth. Love makes us lie an confuses everyone. 

Love tears your heart down. It makes the world go round, but also crashing down. Love i worth it. 

LOVE IS BLIND and love scares. Love makes thinghs possible but also impossible.

 

..and above all
Love is always worth it because you become a better person everytime you love someone from the simplest careing for a friend to the deepest desire to love someone til the world ends from the unconditional love of a child to the complicated love of the gods there is…no meaning to love
Love means…everything

No matter how much it hurts you, or makes you cry tries your spirt, and splits your soul.
Love is always worth it…because what doesn’t kill you makes you stronger

My soul is like a locked book.If you want to read it, you need the key .

Have you ever felt like you’re falling ? I have. It’s… It’s a horrible feeling. All i know it’s that i am broken. I touched his hand and a storm started. I’m not like this. I mean… I’m not crazy or weird, but it was an awkward feeling. he’s always smiling and I’m smiling to. I try to look happy because he’s happy to, but sometimes i can’t. All i can do is fake a smile when i cry inside. I’m destroyed, I’m broken. This is not my place anymore. I’m like a stranger because the school I’m in is destroing everything is good in people. It’s hard to survive in the jungle. I am pretending to be someone I’m not and it’s hurting.

My soul is like a locked book.If you want to read it, you need the key .