-Alice… n-nu e ceea ce crezi… Eu si Daniel suntem doar prieteni…
-Da. Nu cred ca doi prieteni normali se saruta, dar daca voi asa ziceti, eu tot nu va cred. Cu ati putut sa nu-mi spuneti? Blair si Daniel rai…
-Iti jur ca nu e nimic intre noi. Pur si simplu s-a intamplat. Cand te-am vazut sarutandu-l… Am vrut sa incerc…
-Blair, pe mine tu nu ma minti. Se observa. Felul in care ati reactionat tu si Daniel cand Elijah a spus ca te muta in alta camera, lacrimile din ochii tai atunci cand am venit, refuzul tau, cearta cu Elijah, reactia ta cand l-am sarutat, reactia lui, felul in care il saruti si te saruta… E atat de evident ca intre voi e ceva. Nu stiu daca e chiar iubire, dar e ceva destul de profund. Oricine isi poate da seama de asta, chiar si Elijah. Chiar l-ati ranit.
-C-cum si-a dat seama?
-Nu stiu. Nu mi-a spus, dar l-ati ranit, defapt tu l-ai ranit cand el te iubea si stii ca si tu il iubesti pe el in felul tau. Nu stiu daca il iubesti cu adevarat pe Daniel, dar stiu ca Elijah da. Se vede in ochii tai, Blair. Nu poti sa negi. Iubirea nu se stinge atat de usor, cel putin nu o iubire ca a voastra. Stiu ca Daniel e special, dar gandeste-te la Elijah, care te iubeste atat de mult si aduti aminte toate acele momente pe care le-ai petrecut impreuna cu el. Au fost speciale.
-Si cele cu Daniel au fost speciale! am tipat eu la ea.
-Mai bine eu plec, a zis Daniel indepartandu-se de noi.
-Nu, Blair! Au fost iluzii. Tot ce vrei e sa-l uiti pe Elijah, nimic altceva, dar nu-ti dai seama ca nu functioneaza asa. Il iubesti si il vei iubi mereu.
-Ce vrei tu defapt? Sa ma desparti de Daniel? Il vrei pentru tine, nu ? Asa faci si ai facut mereu! Mi-ai luat tot ce iubeam! Mama si tatal meu te adorau, iar pe mine, practic ma urau si doar pentru ca ieseam cu cineva care nu era de rangul lor. In schimb tu erai perfecta. Erai educata, eleganta, bogata, sociabila, amuzanta…Eu eram …eu. Eram putin rebela si doar pentru ca nu imi doream sa fiu ca ei, nu ma placeau. Nu vruiam sa ma imbrac elegant, sau sa merg pe tocuri. Nu vruiam sa merg la petreceriile lor, sa ma prezint in fata prieteniilor lor. Le era rusine de mine, de felul in care ma imbracam.
-Blair, stii ca nu e adevarat. Ei te iubeau.
-Nu. Nu ma iubeau. Nu le-a pasat cand am plecat…Tu erai saraca, dar te imbracai elegant, tot ce era nevoie. I-ai facut pe parintii mei si pe toata lumea sa te creada altcineva, sa te creada de-a lor, bogata. Multe din hainele tale atat de elegante erau ale mele sau cumparate de mine pentru tine, iar celelate numai eu stiu cum faceai rost de bani ca sa le cumperi.Numai noi doua stim. Am tacut intotdeauna, stiind ca ceea ce faceai tu era gresit.
-Blair, taci!
-Nu tac! Faceai orice pentru popularitate, pentru un loc mai bun in societate!! Nu te gandeai ca acei mafioti iti puteau face rau, te prostituai, luai droguri, fumai,te distrugeai pe tine noptiile!! Cred ca ai fost in al noualea cer cand ai devenit vampir si puteai sa ai totul fara sa faci nimic, puteai sa te razbuni pe oricine!
Am simtit palma ei atigandu-mi chipul si lacrimiile invadandui fata. Plangea, plangea din cauza mea. Normal, dar nu ma simteam vinovata. Zisesem adevarul.
-Tu nu ai habar prin ce am trecut, Blair! a reusit sa rosteasca Alice printre lacrimi. Ai plecat si m-ai lasat in urma, ne-ai lasat pe toti in urma. Tu nu stii ce greu a fost pentru mine sa ma trezesc vampir, singura. Tu, de bine de rau l-ai avut pe Justin, apoi pe Elijah dupa ce J a plecat. Eu am fost singura! Am indurat transformarea fara ca cineva sa stea la capul meu sa ma mangaie si sa-mi spuna ca totul va fi bine! Tu ai vrut sa fii transformata, eu nu ! Am fost violata, apoi transformata! Am trecut prin cele mai mari chinuri si am reusit sa ma ridic, apoi am cazut inapoi!
-Ti-ai facut-o cu mana ta, Alice! Eu am incercat sa te scot din lumea aia, te-am avertizat, dar niciodata nu m-ai luat in serios! Ai ras cand ti-am zis ca intr-o zi te vei satura si vei vei incerca sa parasesti acea lume, si nu vei mai putea! Mi-ai intors spatele atunci cand ti-am zis ca intr-o zi o vei pati! E vina ta, Alice! Eu am incercat, chiar am incercat, dar nu m-ai ascultat! Acum nu poti sa vii aici si sa dai vina pe mine pentru greseliile pe care TU le-ai facut!
-Nu dau vina pe tine, doar iti spun…
-Incercand sa ma faci sa ma simt vinovata, dar nu vei reusi, iar de Daniel nu te apropii!
-Blair, vad ceva in el! Vad lumina mea! Numai el ma poate scoate din suferinta si face sa uit trecutul! El e salvarea mea.
-Vezi? Iti pasa numai de tine, ca intotdeauna! Daniel e al meu! Il iubesc si am degand sa lupt pentru el, chiar daca ar insemana sa te omori pe tine, pe Elijah sau pe oriceine altcineva!
M-am indreptat spre Academie, lovindu-ma de Daniel. Presupun ca auzise tot. Oricum, nu imi pasa…
-Hai de aici Daniel! Sa o lasam in suferinta ei!
-Nu,Blair! Uite-te la ea cat sufera!
-Vrei sa te duci la ea sa o consolezi? Du-te, dar daca o faci sa stii ca eu numai exist pentru tine si nici tu pentru mine. Totul se va termina. Ori eu, ori ea!
-Imi pare rau, Blair…
L-am privit dezamagita, apoi l-am impins din calea mea, intrand in cladire. Ma abandonase. Nu ii pasa de mine. Alice mintea, stiam asta. O cunosteam prea bine, dar Daniel avusese de ales si nu ma alesese pe mine. Va trebui sa invat sa-l uit, dar stiu ca nu voi putea. Cat de putin dureaza fericirea. Mi-am sters singura lacrima, si mi-am facut o promisiune mie: ,,Nu voi mai plange niciodata, si nici nu voi mai fi umilita! Acum chiar numai exista Blair. Totul s-a stins si a ramas decat intuneric. “
Din perspectiva lui Daniel.
O alesesem pe Alice. Suferea prea mult, nu o putea lasa. Eu eram salvarea ei, dar merita? Blair… cel mai probabil ma uraste. Nu va mai vrea sa auda niciodata de mine si nu o condam. Oricum, asa e mai bine. Noi nu putem fi impreuna. Niciodata.
-Multumesc,Daniel! Acum te-as ruga sa intrii in cusca. Nu vreau probleme.
Am ascultat-o pe Alice si am intrat in cusca, apoi ea m-a incuiat inapoi. M-am apropiat de coltul in care obisnuiam deobicei sa imi pierd sirul gandurilor si am gasit un bilet… De la Blair.
,, Heii, Daniel… Nu stiu daca ma iubesti si voi invata sa nu imi mai pese, voi invata sa te uit, chiar daca probabil nu voi putea…Voi incerca. Voi lupta cu viata mea, dar ma voi lasa cuprinsa de intuneric. Nu ma va mai umili nimeni de acum incolo, nici macar tu. Te voi uita si nu voi mai iubi niciodata. Sper ca a meritat sa imi distrugi ce a mai ramas din suflet pentru a o putea iubi pe Alice. Nu o sa spun ca imi doresc sa fiti fericiti, nu o sa ma apuc sa plang de tristete ca te-am pierdut, nu o sa mai plang niciodata, nu pentru tine si cu siguranta nu imi doresc sa fiti fericiti, nu impreuna. Stiu ca suna egoist, dar eu sunt egoista. Acum chiar numai e nimic din Blair, adevarata Blair. Sper ca esti fericit. Poate vei reusi sa o salvezi pe Alice, desi nu cred. Ea nu e fata pe care tu o vezi si o compatimesti, sau poate chiar o iubesti. Minte. Stiu ca nu ma crezi, Dar incerc sa fiu sincera. Pun in acest bilet si ultima farama care a mai ramas din Blair. Totusi, iti promit ca intr-o zi voi rade din nou, dar astra inainte sa inchid ochii pentru totdeauna, un lucru ce se va intampla foarte curand, crede-ma! Adio, Daniel! Te iubesc! “
Imagination is a dream 