Capitolul 3

-Ma vrei pe mine?

-Da, raza de soare.

-Elijah, fii atent! Eu am Puterea!

-Poate ca ai tu Putere, dar eu sunt mai vechi ca tine.

-Asta nu te face mai puternic. Nu te-ai mai hranit cu sange uman de aproximativ o saptamana.

– De unde stii tu asta?

-Sunt puternica. dupa mirosul tau stiu. Ultima data te-ai haranit cu… sange de veverita, acum 14 ore. Ti se pare indeajuns? Pun pariu ca mori de sete. Poftim!am spus aruncand spre el corpul fetei, care inca gemea usor, dandu-si ultima suflare.

-Nu mersi! a spus aruncandu-l pe pamant.

-Deci ce vrei defapt?

-Mai ai decat 66 de ani. Stii bine ca va trebui sa te pregatesti pentru…

-Iad.

-Exact. E un fel de concurs. Sunt aproximativ 20 de participanti si doar unul va mai pleca de acolo viu. Eu unul, as paria pe tine.

– Multumesc! Sa ghicesc. Eu sunt singura fata, si niciunul dintre participanti nu ma crede in stare sa castig. Dar voi castiga. Eu mereu castig.

-Stiu, Blair. Am chemat o echipa. Va veni sa te ia ,maine dimineata.

-De ce? Crezi ca eu nu nu pot sa merg singura sau ce?

-Proceduri…Ok. Eu am plecat. La revedere!

-Bye!

L-am privit disparand printre umbrele padurii, fiind chiar el insusi o umbra a noptii. Nu puteam sa spun ca il urasc. Era chiar dragut si intotdeauna se comportase frumos cu mine, dar eu nu cu el. Nu suport sa fiu in preajma cuiva. Prefer sa stau singura, doar cu toata singuratatea mea. Prefer acea liniste mormantala  care imi ingheata sangele in vene. Prefer intunericul noptii, decat lumina orbitoare a zilei.

Am privit trupul neinsufletit al fetei de la piciorele mele. Nu era inca moarta, dar roseata ii disparea din obraji incetul cu incetul, iar pulsul ii incetina. Bataile inimii ei se auzeau puternic in linistea noptii

Bum…         Bum…          Buum…                           Bum…

Si stop! Bataile s-au oprit, lasandu-ma singura in linistea aceea a noptii.