recviem.

pupiledepisica

Image

Am visat urât aseara. Cineva mi-a zis să tac că-i doar un vis. Eu spun că minte, poate de frică. Nimic nu e întâmplător, nici subconștientul. Mai ales noaptea, mai ales în amorțeală. Corpul pierde controlul, demonii interiori refulează și tu te supui, pentru că la o adică toți au dreptul la apel. Și aștepți..aștepti s-o iei de la capăt cu realitatea ta, aia de zi cu zi căci noaptea, ești tot tu, cel mai adevărat tu, acela pe care nu-l accepți și nu-l lași liber niciodata. Dar e mai bine la lumină, chiar și artificială.

Obișnuiam să-mi scriu gândurile. M-am oprit la un moment dat. Am zis să fug de ele si să nu le mai ascult; mă speriau uneori. Nu funcționează, mă caută cu disperare și m-au regăsit. Spuneam de acest vis, sau multe altele. Apar așa, ca un recviem pentru un alter ego ce țipă din interior…

Vezi articolul original 11 cuvinte mai mult

Lasă un comentariu